Teritoriul administrativ al comunei Stejari este situat in partea sud-estica a judetului Gorj, pe dealurile Amaradiei, apartinand Piemontului Getic.
Se invecineaza:

  • la nord cu comuna Logresti,
  • la sud cu comunele Stoina si Cruset,
  • la est cu comuna Danciulesti si cu judetele Valcea si Dolj,
  • la vest cu comunele Hurezani si Capreni.

Legatura cu resedinta de judet (municipiul Tg. Jiu) este asigurata de drumul national DN 67 B precum si de drumurile judetene DJ 605 si 605 B, din care ultimul traverseaza comuna de la nord la sud.
Teritoriul administrativ al comunei, ca si reteaua de localitati existente (un numar de 6 sate din care Stejari este satul de centru, iar cele 5 sate apartinatoare sunt:

  • Balcesti,
  • Balosani,
  • Dealul Leului,
  • Piscoiu,
  • Popesti.

Stejari a rezultat in baza Legii Nr. 2/1968 de organizare teritoriala a Romaniei prin unirea celor trei comune:

  • Balosani,
  • Piscoiu
  • Stejari – Hurezani.

Despre localitatile care compun in prezent comuna Stejari exista cateva surse documentare pastrate in arhiva Olteniei, ce aminteste in secolele XVI si XVII, prin hrisoave domnesti de improprietarire sau judecata din timpul domnitorilor Alexandru Voda, Vlaicu Voda sau Mihnea Voda, de satele de pe valea Amaradiei, precum Bacesti (Bercesti), Cordesti Balosani (Balosani), Hurezanii de Jos (Hurezani). Despre locuirea acestor zone sunt marturii materiale monedele de argint (dinar roman) din secolul I i.e.n., descoperiri arheologice constand din fragmente de ceramica dacica precum si urmele unei asezari dacice (sec. I i.e.n.).
Accesul facil in zona de deal a dus la popularea intensa a zonei, astfel incat localitatile apar sub forma unui sir neintrerupt de intravilane axate de-a lungul vailor.
Reteaua hidrografica a comunei este dominata de paraul Amaradia ai carui afluenti pe teritoriul comunei sunt cursurile de apa locale din care amintim

  • Amarazuia,
  • Toiaga.

Dupa anul 1990, evolutia localitatilor ce compun comuna Stejari este continua si lenta, fara sa de manifeste fenomene de regrupare sau dezmembrare a satelor.
Avand in vedere ca lucrarile de echipare tehnico-edilitara au avut unele disfunctionalitati, se impune atat:

  • reabilitarea si extinderea celor existente:
    • alimentare cu apa,
    • energie electrice,
    • alimentare cu gaze,
    • telefonic,
    • drumuri
  • cat si realizarea celor care lipsesc si in mod deosebit:
    • alimentarea cu apa potabila,
    • canalizarea apelor uzate menajere
    • epurarea acestora.

In acest scop a fost elaborat Planul Urbanistic General, care reprezinta un demers conceptual ce pune in evidenta principalele directii prin care sa se stopeze disfunctionalitatile din domeniul:

  • economic,
  • demografic,
  • de echipare edilitara
  • calitate a mediului
  • instalarea unor tendinte de reabilitare si crestere a activitatilor din aceste domenii.

Astfel, pentru fiecare parametru determinant in dezvoltarea comunei au fost prezentate orientari prioritare ca de exemplu in cadrul structurilor economice au fost consemnate, in raport cu potentialul lor de dezvoltare:

  • agricultura,
  • industria,
  • economia forestiera
  • turismul.

In acelasi timp pentru infrastructura, prioritare au fost considerate:

  • reteaua de cai de comunicatii,
  • telecomunicatii,
  • gospodarirea complexa a apelor,
  • alimentarea cu energie electrica,
  • gaze.